Istorie
Rhodos, cea mai mare insulă din Arhipelagul Dodecaneselor, se situează la întâlnirea a trei continente. După mitologia greacă, această insulă minunată a fost ocrotită de Helios, zeul soarelui, care a cerut-o pentru el, după ce Zeus, în urma împărţirii lumii, a uitat de fiul său. Insula a fost populată întâia oară de barbari veniţi din Asia Mică. După scrierile lui Homer, insula putea fi locuită încă din epoca neolitică. În jurul anului 1500 î.Ch. primii cuceritori au năvălit deja insula, ei au fost urmaţi de dorieni, în timpul cărora Rhodos s-a dezvoltat substanţial. În acea vreme s-au fondat oraşele Lindos, Kamiros, Lalyssos, care împreună cu oraşele Kos, Cneid şi Halikarnassos au întemeiat uniunea economică a celor şase oraşe, hexapolisul. În secolul al V-lea  î.Ch., oraşul Rhodos a devenit treptat un centru regional important, având o populaţie între 60 - 80 de mii locuitori. După moartea lui Alexandru cel Mare, au rezistat multor invadatori şi din recunoştinţă şi respect faţă de zeul Helios au ridicat Colosul din Rhodos, care a fost nimicit în anul 226, în urma unui cutremur. Timp îndelungat insula a fost aliatul imperiului roman în luptele cu triburile din est. Sub domnia lui Diocletianus insula a fost anexată Imperiului roman. Puterea romană a fost urmată, în secolul al IV-lea de cea bizantină. În anul 1309 Rhodos a fost cucerit de către ioaniţi, numiţi şi cavalerii din Rhodos. În anul 1522 insula a fost cucerită de trupele otomane. Dominaţia otomană a continuat până în 1912, când Rhodos a intrat sub ocupaţie italiană. După sfârşitul celui de al doilea război mondial, insula a fost anexată Greciei. În prezent, Rhodos este centrul administrativ al Arhipelagului Dodecanese, cu aproximativ 70 de mii de locuitori. Venitul principal al insulei, bineînţeles, provine din turism. Rhodos este declarat de UNESCO rezervaţie naturală.

Date geografice
Rhodos, situat la 16 km de Turcia, este mărginit în nord de Marea Egee, iar în sud de Marea Mediteraneană. Insula ca şi mărime este mai mică decât Creta, mai mare decât Corfu, are formă de romb, o lungime de 75 km, o lăţime de 40 km şi are clima cea mai blândă dintre insulele greceşti. Insula are un relief muntos – deluros cu sol fertil şi vegetaţie bogată. Cel mai înalt punct este vârful Ataviros (1215 m) situat în sud-vest. Insula diferă foarte mult de celelalte insule greceşti, drept care chiar şi grecii o numesc „insula străină”. Atracţia ei, ca şi a celorlalte insule greceşti, este apa cristalină a mării, golfurile stâncoase, plajele splendide cu nisip.